e29.jpg

Această tabăra nu e doar una religioasă, ci şi una cultural-socială. Pe lângă conferinţele zilnice susţinute de personalităţii ale lumii religioase şi laice, în fiecare an reînviem spiritul Evului Mediu printr-un carnaval medieval de anvergură, cu muzică şi dansuri medievale, cu personajele cetăţiii medievale (regele, regina, bufonul, curteni, călugări, saltimbanci, vrăjitoare, prinţese etc);

Organizăm excursii prin Ţara Lăpuşului, la biserici monument, la gospodari ce mai obtin var ca şi acum 1000 de ani sau cărbune din lemn, nopţi de veghe cu lumânări pe lacuri, concursuri sportive, de cultură generală, de creativitate, de pictură, distractive etc.

În 2001, tinerii (peste 150) au avut posibilitatea să fie ziarişti pentru o zi, să ia interviuri, să aplice chestionare despre tabăra.

S-au făcut castele din nisip şi modelaj în lut, au fost seri de folclor (mituri populare prezentate de profesori universitari într-un mediu natural fermecător).

Toată lumea a învăţat să lucreze cânepă, de la cules până la obţinerea pânzei şi menţinerea ei, folosind unelte de pe vremea străbunicilor: meliţă, urzoi, vârtelniţe, fusăriţă, răşchitorul, ciubărul, cujeica, războiul de ţesut, durgalăul, maiul, ticlazăul; să taie lemne cu securea, să mulgă vacă etc., În cadrul unui concurs de reînviere a tradiţiilor.

S-au făcut excursii pe munte, am vizitat mine părăsite şi am cules afine cu pieptenele special confecţionat. Seara s-a aprins focul de tabără şi s-a cântat şi dansat la un concert folk live.

Tabăra a presupus şi vizite la meşteri populari şi sculptori în lemn de porţi maramureşene, troiţe, măşti, icoane, de asemenea vizite la spital şi la săracii din oraş, cu pachete de mâncare.

e12.jpg

Am imaginat şi o călătorie iniţiatică la Locurile Sfinte (simbolizate în acest caz de Mănăstirea Rohia, situată la 7 km de Tg. Lăpuş). Călătoria se desfăşura pe un drum de ţară şi prin pădure. Au fost 7 etape, cu 7 încercări diferite. Echipele plecau la 10 minute diferenţă una de alta. Tinerii au trebuit să poarte câte un rucsac plin cu bolovani (simbolul păcatelor noastre), de asemenea să-şi formeze un lider din mers (având în vedere că echipele au fost formate pe loc, tocmai pentru a-i pune în situaţii-problemă), care să încurajeze membrii grupului, să-i sfătuiască

Drumul spre mănăstire era complet necunoscut “pelerinilor”, aceştia fiind ghidaţi de semne făcute pe copaci sau pe iarbă (unele făcute în mod intenţionat pentru a deruta); toţi trebuiau să gândească rapid şi într-un mod creştin deoarece aveau de trecut mai multe probe-încercări: de cultură generală, proba bunului Samaritean, proba de îndemânare (prinderea cu gură a unor mere dintr-un lighean cu apă), salvarea unui pagan muribund (un student la teatru a jucat perfect rolul păgânului în agonie) de la pedeapsa iadului, prin botezarea lui cu apă însoţită de semnul crucii; proba de dans şi de muzică a constat în improvizarea unui dans pentru o melodie la fel de improvizată, apoi proba de rezistenţă şi “alpinism”: în mai puţin de 2 minute au trebuit să se caţere pe unul sau doi membrii ai grupului pentru a păstra cât mai puţine picioare pe pământ; proba 7: pentru că era luni au trebuit să scrie pe o foaie tot ce îşi mai aminteau din Evanghelia zilei precedente. Totul s-a terminat cu vizită la Mănăstirea Rohia (locul unde a trăit şi este şi îngropat Nicolae Steindhardt), unde am putut vedea Marea bibliotecă şi vestitele ei volume, colecţia de cărţi vechi şi icoane, altarul de vară, capela, toate învăluite într-o poezie blândă, văratică.

Concluzia acestui traseu de iniţiere era că oricâte încercări avem de depăşit în viaţă, nu trebuie să ne îndepărtăm de Calea cea Dreapta.

e31.jpg

În anul 2002, întâlnirea de la Tg.Lăpuş s-a vrut mai mult decât o tabăra de vara. Am invitat tineri din toată ţară în intenţia de a inaugura o întâlnire a tineretului creştin de pretutindeni. Au fost invitate personalităţi, profesori, preoţi, scriitori de toate genurile pentru a ţine conferinţe-discuţii cu tinerii şi adulţii.

La acţiunile din anii precedenţi (revăzute şi îmbunătăţite) s-au adăugat foarte multe lucruri inedite:

– concursuri de regionalisme şi arhaisme, de citate celebre, parodii după melodii populare sau de muzică uşoară, poezie dadaistă;

– lansarea pe apă de mesaje pacifiste, creştine, în sticle (s-au schimbat rolurile: salvatorii ne-am vrut noi, iar naufragiaţii “mai mult sau mai puţin” vor fi fost cei ce-au pescuit şi citit scrisorile noastre de iubire şi prietenie);

– ziua scriitorilor: vizita unui grup de scriitori ardeleni, conduşi de dl. redactor de televiziune Radu Ţuculescu de la TVR Cluj; am ascultat scriitura fiecăruia în mijlocul singurului muzeu de sculptură în aer liber din România “Muzeul Florian” (situat la 4 km de Tg.Lăpuş);

– prezentare de modă medievală bluff (gen vrăjitoare pe matură, rege detronat, călău cu spânzurătoare portabilă, înghiţitor de flăcări cu extinctor etc.);

– concursuri sportive: fotbal, baschet, poligon de biciclete, ştafete, concursuri de înot, discoteci în pijama, întreceri distractive (ex.: cum facem mămăligă la ceaun, mâncare chinezească: cine termină primul-întrecere pe echipe), probe pentru acordarea de prim ajutor în situaţii extreme, alpinism etc.;

– la mese s-au servit prăjiturele cu răvaş (aforisme celebre, gânduri diverse), s-a lansat în fiecare zi un amplu chestionar de genul “Întrebarea zilei: eşti un om fericit? De ce?”, aplicat tuturor participanţilor;

– realizarea albumului taberei: fotografia fiecăruia la care s-au adăugat câteva gânduri personale într-un mod cât mai original;

– cei care au participat sau care au dorit să-şi exprime părerea cu privire la tabăra au avut la dispoziţie Magna Charta, care a adunat semnături de episcopi, ziarişti, turişti străini, scriitori, preoţi, profesori, tineri sau adulţi;

e33.jpg

Un an mai târziu, în 2003, tabăra noastră a adunat tineri din Bistriţa, Cluj, Năsăud, Gherla, Bucureşti, Timişoara, ce s-au întrecut în a-şi demonstra capacităţile de comunicare şi inter-relaţionare în cadrul diferitelor concursuri – distractive, de cultură generală, religioase, sportive (de fapt, întreagă tabăra este un mare concurs de genul: Prietenul adevărat câştigă), pe parcursul liturghiilor (a vorbi cu Dumnezeu fiind idealul oricărui creştin), a colocviilor, prin intermediul teatrului, al poeziei sau cântecului, la lumina lunii, a focului de tabăra sau a reflectoarelor, în arşiţa zilei de vară sau la coada reportofonului.

Un lucru aparte: în fiecare an ne onorează cu prezenţa Excelenţă sa, Episcopul Florentin Crihalmeanu, antrenând tineri şi adulţi într-un dialog al spiritului şi al prieteniei.

În 2004, tinerii participanţi s-au remarcat printr-o prodigioasă muncă de teatru, realizând din resurse proprii, mici capodopere (fiecare echipa a trebuit să creeze, iar apoi să regizeze, compoziţii proprii pe diferite teme (s-au regăsit aici subiecte distractive, dar şi drame, precum problema drogurilor, a alcoolului, lipsa de comunicare între generaţii). Concursul de teatru pe echipe a fost jurizat de o echipă de specialişti condusă de poetul şi omul de teatru Radu Ţuculescu, redactor de emisiuni culturale la TVR Cluj.

În anul 2005, parcursul spiritual al tinerilor a fost ghidat pas cu pas de călugărul carmelitan Adolfo Scandura, care a şi susţinut colocvii zilnice despre păcatele capitale, antrenând toate echipele într-un adevărat maraton al cunoaşterii de sine.

e17.jpg

Iar în 2006 s-a păstrat formatul Taberei Ecumenica, la care s-au adăugat, evident, acţiuni noi şi surprize de anvergură. Nu în ultimul rând am reluat revista ECUMENICA, de dată aceasta şi în formă tipărită, revistă care a existat în timpul taberei şi după aceasta prin contribuţiile tinerilor din diversele colţuri ale României; revista abordează teme creştine, dar şi de cultură, artă, filosofie, sociale, politice, economice s.a.m.d. Tinerii (ajutaţi de specialişti) au învăţat să realizeze editoriale, eseuri, anchete, pagini de publicitate etc. La fel, au compus sau au citit aici întâmplări petrecute în chiar cursul zilei.

Acest mozaic de acţiuni, cimentat cu prietenie şi iubire de aproapele, nu face decât să pună în evidenţă convingerea noastră că pe Dumnezeu Îl găseşti şi în jocuri, dans sau muzică sau, şi mai simplu, te găseşte El atunci când râzi, când sari, cânţi sau scrii.

Pr. Silviu HODIŞ